Simt nevoia să mă plâng, ergo o fac

Duminică noaptea. Mama pe Autostrada Soarelui la km 58. Pană. Niciun ajutor timp de 2 ore. Subsemnata, cu ajutorul Alexandrei şi al lui Sorin (se ştiu ei şi le mulţumesc încă o dată) porneşte la 3-4 dimineaţa spre locul cu pricina. Se rezolvă totul. La 7 dimineaţa ajungem înapoi în Bucureşti. Subsemnata absentează de la seminar. Scurt şi la obiect.

0 Responses to "Simt nevoia să mă plâng, ergo o fac"

Trimiteți un comentariu